luni, 27 iunie 2016

Do it yourself - izolarea caselor din zone joase, cu preturi joase

De când am auzit de izolarea termică a caselor, mi s-a părut o risipă enormă de resurse faptul că cele mai multe case din România nu sunt izolate. E adevărat că numeroase persoane care trăiesc la casă, mai ales în zonele rurale, nu-şi permit să-şi izoleze casele mai noi sau mai vechi în care stau. Prin urmare, eficienţa energetică este scăzută în ţara noastră.

Dar cred că există şi destui oameni care, dacă ar şti că poţi să-ţi izolezi casa cu bani puţini, s-ar pune pe treabă, pentru că pe termen lung poţi economisi la căldură. La casă plăteşti mai mult, în medie, pentru încălzire decât dacă ai sta la un apartament, deci diferenţa contează. În plus, am proteja mediul şi mai ales pădurile prin consumul redus de materiale pentru încălzire.

Proiectul http://www.confortpentrucasata.ro te ajută să facă izolații termice cu produse uzuale și cu un cost minim. Acesta face parte campania „Caldura la indemana!”a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin intermediul căreia se oferă sfaturi practice și mai ales accesibile din punctul de vedere al costurilor pentru cei care vor să-și izoleze singuri casele. 

În funcție de zona în care locuiești, ţi se propun niște materiale pe care le poți folosi ca să-ți izolezi casa și ți se explică și cum se face, pas cu pas. De asemenea, sunt multe sfaturi pe acest subiect şi pe pagina https://www.facebook.com/eficienta.energetica.locuinte de unde am luat şi imaginea din acest articol.

Spre exemplu, pentru casele din zonele joase ale României (lângă marile râuri sau Dunăre), se recomandă izolații cu stuf și papură, paie de cereale, coceni de porumb, tulpine de floarea-soarelui, fibre de cânepă, in sau lână de oaie. Mai multe detalii despre acest tip de izolație găsești aici.

Deoarece locuiesc în această zonă, dacă aş avea o casă (acum stau la bloc) aş aplica şi eu sfaturile din acest manual. Pe scurt:
- Pentru orice tip de casă, cu pereți realizați cu unul sau mai multe materiale precum: cărămidă, paiantă, chirpici, BCA, sau alcătuiri combinate (lemn, stuf, argilă), soluția de bază, de aplicare și realizare practică în regie proprie a termoizolațiilor este unică și general valabilă, diferind doar detaliile de ancorare și, evident, natura materialelor de bază avute la îndemână și utilizate în acest scop.
- Materialele de termoizolare, în special cele de natură fi bro-lemnoasă, pot fi aplicate ca atare, direct, uscate (îndeosebi paiele, stuful, cânepa) sau tratate cu soluții simple de apă cu argilă, var stins ori combinate, și apoi zvântate-uscate. Pentru lâna de oaie brută este obligatorie tratarea cu apă
(soluție) de var, var-argilă.
- Toate elementele suport, grinzi orizontale, stâlpișori sau rigle verticale trebuie atent fixate și verificate, întrucât acestea susțin toată greutatea stratului termoizolator și sarcinile dinamice provocate de acțiunile climatice din vânt sau acțiunile seismice!
- Dacă materialele de termoizolare se aplică după îmbibarea cu soluții de argilă-var, este necesar să se aștepte, înainte de a fi aplicate, scurgerea și zvântarea acestora în locuri acoperite dar deschise (șoproane), pentru a evita umezirea pereților și, în special, a tavanelor pe care se aplică.
- Ideal este să se ajungă la uscare înainte de aplicare. Lucrările trebuie efectuate numai în sezonul cald pentru a exista timpul și condițiile necesare (temperaturi ridicate și vânt) uscării straturilor de termoizolare, înainte de a aplica mortarele de acoperire și de fi nisare.
 - După aplicarea stratului termoizolator este necesar ca acestea să se țină o durată de timp mai mare (minimum 1 — 2 luni) neacoperite, dar protejate de apa din precipitații, pentru uscare.
-  Plasa metalică pentru izolare poate fi folosită din bucăți, care se vor suprapune și lega între ele cu sârmă de 2—2,5 mm, pe lățimi de minimum 10—15 cm. 
- Plasa poate fi metalică, de tip plasă sudată sau împletită, de grosime minimă de 1,5—2 mm, plasă rabitz clasică sau din fibră de sticlă, în funcție de tipul de material şi de posibilitățile de achiziționare.
 - Nu se aplică folii hidroizolante sau impermeabile peste umplutura termoizolantă în podul caselor, pentru a se permite uscarea permanentă a acesteia. 
- Se va remedia orice infi ltrație de apă cauzată de defecte de acoperiș și învelitoare. 

Aplicând cea mai costisitoare variantă, cu structură adițională din lemn, cu tratamentul materialelor cu soluții de var natural și argilă, cu plasă metalică zincată, cu o casetare foarte stabilă și cu aprovizionarea cu var deja stins, costul estimativ este de cca. 27 lei / mp, echivalentul a 6 euro / mp, evident, excluzând materialele de termoizolare accesibile local, în propria gospodărie, din agricultură sau apropiat locuinței. 
Există rezerve de reducere a costurilor prin: 
- mărirea intervalelor de casetare, adică reducerea cantității de lemn; 
- prepararea varului pastă prin stingerea în gospodărie a pietrei de var arse, ducând la costuri mult reduse; 
- utilizarea de plase mai ieftine. 

Data viitoare, voi despre cum să izolezi casele de la munte, pentru cei care au cabane acolo (ceea ce îmi doresc şi eu).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.