miercuri, 29 iunie 2016

3 tipuri de oameni "speciali" cu care vei lucra

Fie că sunt doar puţin tulburaţi sau de-a dreptul nebuni, în fiecare organizaţie se nimeresc oameni care pot fi buni la ce fac, dar nu neapărat uşor de abordat. Dacă ai schimbat mai multe job-uri, nu se poate să nu fi întâlnit măcar o persoană de care vorbesc mai jos. În caz că nu ai cunoscut totuşi, pe nimeni care să se potrivească descrierilor de aici sau din articolul acesta, ar fi bine să-ţi pui serios întrebarea dacă nu eşti chiar tu respectivul.

1. Paranoicul. Am avut la un moment dat un şef super-vigilent. Neîncrederea în noi, angajaţii lui, era pentru el un mod de viaţă. Orice lucru pe care îl făceam îi trezea suspiciuni că vrem să-l "furăm". Nu era vorba efectiv de luat bani dintr-un safe, ci alte tipuri de înşelătorii pe care el şi le imagina: stăm intenţionat degeaba ca să-i sabotăm afacerea, vrem să-i furăm clienţii etc. Omul era preocupat în mod prioritar de loialitatea subordonaţilor săi.

E adevărat că acest lucru, mai exact paranoia, poate fi un avantaj pentru un manager, mai ales când e vorba de lucrat cu informaţii confidenţiale (ale clienţilor) ce pot ajunge la concurenţă. În schimb, avea probleme, mai mult decât un şef obişnuit, să admită opinii diferite de ale lui, chiar şi când era vorba de chestiuni tehnice în care alţii erau mai specializaţi decât el. Dădea mai multă importanţă - cel puţin în aparenţă - defectelor celorlalţi decât propriilor sale defecte. 

Era unul dintre acei patroni români care cred că lumea afacerilor este plină de parteneri care vor să te înşele, ceea ce e parţial adevărat, dar această părere era dusă la extrem: oricine era un posibil vinovat, în consecinţă el fiind secretos, ostil şi încăpăţânat. Un fel de mecanism de apărare, presupun. Era cu precădere neîncrezător în femei, probabil tot din această teamă de a fi trădat şi înşelat. Îmi închipui că nu s-a schimbat.

2. Borderline. Am avut o colegă care avea o personalitate ...dezorganizată; instabilitatea ei emoţională era cronică. Poate că între timp a devenit mai puţin impulsivă, dar atunci când lucram împreună îşi schimba destul de des starea de spirit. De la o zi la alta, puteai să fii pentru ea prieten sau duşman, în funcţie de cum te percepea din cauza unor chestii pe care tu nu le considerai importante. 

Din câte am înţeles, îşi schimbase stilul de viaţă de câteva ori deja. Era entuziasmată să lucreze la proiecte noi, dar avea probleme în menţinerea relaţiilor cu colegii. Având aşteptări mari şi o părere foarte bună despre sine, a fost uşor de dezamăgit, deci la primele semne că ceilalţi nu se comportă "cum trebuie" şi-a dorit să plece din echipă. Chiar dacă fizic mai lucra cu noi, era clar că plecase pe jumătate. Luase personal multe remarci sau gesturi, dar nu le discutase cu noi. ci le internalizase.

Nu tot ce ţine de acest tip de personalitate este negativ. Ca şi colega mea, persoanele borderline pot fi romantice, intense, empatice, dezinhibate, pline de energie şi cu mintea deschisă. Totuşi, asta nu le face mai puţin dificile atunci când le ieşi din graţii.

3. Histrionicul. De obicei drama queens sunt femeile, dar eu am avut un coleg dramatic şi când spun asta nu mă refer la teatru. El avea nevoie constant de reasigurare şi feedback pozitiv. Putea fi persuasiv, dar în acelaşi timp volatil. Exagera atât cu laudele cât şi cu criticile, fiind mai degrabă copilăros. Avea nevoie să fie un star - centrul atenţiei - în acelaşi timp fiind uşor de distras. Îi plăcea să glumească şi să flirteze. Avea o imaginaţie bogată şi era spontan, complimentele fiind pentru el ca hrana. 

În acelaşi timp, era foarte atent la aspectul exterior, de la păr la parfum. Un bărbat "seducător", dar indecis şi care se răzgândeşte repede. Îmi închipui că a rămas la fel, dar şi-a greşit cariera, pentru că ar fi trebuit să lucreze în PR sau marketing, nu într-un domeniu total diferit, nepotrivit pentru calităţile şi defectele lui.

Dacă vrei să ştii cum să te comporţi când ai astfel de şefi, colegi sau subordonaţi, cât şi cu alte tipuri de oameni dificili, poţi începe cu Mental Illness at Work, de  Mary-Clare Race şi Adrian Furnham.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.