miercuri, 29 iunie 2016

3 tipuri de oameni "speciali" cu care vei lucra

Fie că sunt doar puţin tulburaţi sau de-a dreptul nebuni, în fiecare organizaţie se nimeresc oameni care pot fi buni la ce fac, dar nu neapărat uşor de abordat. Dacă ai schimbat mai multe job-uri, nu se poate să nu fi întâlnit măcar o persoană de care vorbesc mai jos. În caz că nu ai cunoscut totuşi, pe nimeni care să se potrivească descrierilor de aici sau din articolul acesta, ar fi bine să-ţi pui serios întrebarea dacă nu eşti chiar tu respectivul.

1. Paranoicul. Am avut la un moment dat un şef super-vigilent. Neîncrederea în noi, angajaţii lui, era pentru el un mod de viaţă. Orice lucru pe care îl făceam îi trezea suspiciuni că vrem să-l "furăm". Nu era vorba efectiv de luat bani dintr-un safe, ci alte tipuri de înşelătorii pe care el şi le imagina: stăm intenţionat degeaba ca să-i sabotăm afacerea, vrem să-i furăm clienţii etc. Omul era preocupat în mod prioritar de loialitatea subordonaţilor săi.

E adevărat că acest lucru, mai exact paranoia, poate fi un avantaj pentru un manager, mai ales când e vorba de lucrat cu informaţii confidenţiale (ale clienţilor) ce pot ajunge la concurenţă. În schimb, avea probleme, mai mult decât un şef obişnuit, să admită opinii diferite de ale lui, chiar şi când era vorba de chestiuni tehnice în care alţii erau mai specializaţi decât el. Dădea mai multă importanţă - cel puţin în aparenţă - defectelor celorlalţi decât propriilor sale defecte. 

Era unul dintre acei patroni români care cred că lumea afacerilor este plină de parteneri care vor să te înşele, ceea ce e parţial adevărat, dar această părere era dusă la extrem: oricine era un posibil vinovat, în consecinţă el fiind secretos, ostil şi încăpăţânat. Un fel de mecanism de apărare, presupun. Era cu precădere neîncrezător în femei, probabil tot din această teamă de a fi trădat şi înşelat. Îmi închipui că nu s-a schimbat.

2. Borderline. Am avut o colegă care avea o personalitate ...dezorganizată; instabilitatea ei emoţională era cronică. Poate că între timp a devenit mai puţin impulsivă, dar atunci când lucram împreună îşi schimba destul de des starea de spirit. De la o zi la alta, puteai să fii pentru ea prieten sau duşman, în funcţie de cum te percepea din cauza unor chestii pe care tu nu le considerai importante. 

Din câte am înţeles, îşi schimbase stilul de viaţă de câteva ori deja. Era entuziasmată să lucreze la proiecte noi, dar avea probleme în menţinerea relaţiilor cu colegii. Având aşteptări mari şi o părere foarte bună despre sine, a fost uşor de dezamăgit, deci la primele semne că ceilalţi nu se comportă "cum trebuie" şi-a dorit să plece din echipă. Chiar dacă fizic mai lucra cu noi, era clar că plecase pe jumătate. Luase personal multe remarci sau gesturi, dar nu le discutase cu noi. ci le internalizase.

Nu tot ce ţine de acest tip de personalitate este negativ. Ca şi colega mea, persoanele borderline pot fi romantice, intense, empatice, dezinhibate, pline de energie şi cu mintea deschisă. Totuşi, asta nu le face mai puţin dificile atunci când le ieşi din graţii.

3. Histrionicul. De obicei drama queens sunt femeile, dar eu am avut un coleg dramatic şi când spun asta nu mă refer la teatru. El avea nevoie constant de reasigurare şi feedback pozitiv. Putea fi persuasiv, dar în acelaşi timp volatil. Exagera atât cu laudele cât şi cu criticile, fiind mai degrabă copilăros. Avea nevoie să fie un star - centrul atenţiei - în acelaşi timp fiind uşor de distras. Îi plăcea să glumească şi să flirteze. Avea o imaginaţie bogată şi era spontan, complimentele fiind pentru el ca hrana. 

În acelaşi timp, era foarte atent la aspectul exterior, de la păr la parfum. Un bărbat "seducător", dar indecis şi care se răzgândeşte repede. Îmi închipui că a rămas la fel, dar şi-a greşit cariera, pentru că ar fi trebuit să lucreze în PR sau marketing, nu într-un domeniu total diferit, nepotrivit pentru calităţile şi defectele lui.

Dacă vrei să ştii cum să te comporţi când ai astfel de şefi, colegi sau subordonaţi, cât şi cu alte tipuri de oameni dificili, poţi începe cu Mental Illness at Work, de  Mary-Clare Race şi Adrian Furnham.

marți, 28 iunie 2016

DIY - Reabilitarea termică a caselor din zone înalte

Aşa cum spuneam în articolul precendent, oriunde ai locui sau ai avea o căsuţă de vacanţă, poţi să-ţi reabilitezi casa în regie proprie, cu bani puţini, respectând indicaţiile oferite gratuit pe http://www.confortpentrucasata.ro

Izolarea caselor din zonele de podiş, zone premontane sau montane nu diferă foarte mult de izolarea unei case din zone joase. Totuşi, în aceste zone înalte se întâlnesc mai multe case de lemn. În orice caz, în afară de reabilitare termică, trebuie să iei în considerare şi norme de prevenire a incendiilor, dar aici nu este vorba de ele. 

În aceste zone nu prea vei găsi stuf sau papură, însă lemnul, şipcile şi deşeurile din lemn se găsesc din abundenţă. Asta nu înseamnă că trebuie să mergi să tai un brad! În România, pe tot teritoriul montan și premontan, există mai mici sau mai mari ateliere sau gatere de exploatare și prelucrare primară a lemnului, care oferă gratuit sau foarte ieftin, în multe zone, deșeurile utile pentru soluțiile de termoizolare, și anume: rumeguș, talaș, șipci de margine de scândură. 

Vei avea nevoie de o dotare minimă cu instrumente - căci şi dacă ai asambla mobilă, nu-ţi ajung numai mâinile; mai exact:
- mașină de găurit cu percuție și burghiu SDS cu diametru egal cu cel al diblurilor;
- foarfece tablă-sârmă;
- scule obișnuite de gospodărie (fierăstrău, ciocan, toporișcă, clește etc.);
- amestecător mortare tip melc sau betonieră de capacitate mică. 

În acest ghid ai paşii ce trebuie parcurşi, de la pregătire la aplicare, posibile greşeli de evitat, reţete de prepare a amestecului termoizolant, recomandări, fotografii şi schiţe. La final este şi un deviz al reabilitării cu propriile forţe, care sigur îi va încuraja pe cei care îşi caută mereu ceva de făcut. Cred că un astfel de proiect este util pentru cine îşi construieşte o casă cu buget restrâns sau a cumpărat / moştenit o casă neizolată.

Eu, dacă aş avea o casă în zona montană, aş opta pentru materiale locale, mai exact deşeuri din industria lemnului şi în loc să plătesc pe cineva pentru asta, aş încerca să bricolez, eventual cu ajutorul familiei şi prietenilor. Este un sentiment de mândrie când faci totul singur, dar este mai distractiv să fii în mijlocul unui grup vesel atunci când faci o astfel de treabă.

Eficienţa energetică este mereu importantă, iar omul gospodar îşi face sanie vara. Pentru zidarii amatori, sunt materiale video şi pe pagina de Facebook a campaniei. În concluzie, poţi să-ţi reduci la jumătate cheltuielile pentru căldură, salvând în acelaşi timp planeta, chiar dacă ai venituri mici sau eşti Hagi Tudose. Este de ajuns să fii harnic şi întreprinzător, investiţia este în mod clar bună.

luni, 27 iunie 2016

Do it yourself - izolarea caselor din zone joase, cu preturi joase

De când am auzit de izolarea termică a caselor, mi s-a părut o risipă enormă de resurse faptul că cele mai multe case din România nu sunt izolate. E adevărat că numeroase persoane care trăiesc la casă, mai ales în zonele rurale, nu-şi permit să-şi izoleze casele mai noi sau mai vechi în care stau. Prin urmare, eficienţa energetică este scăzută în ţara noastră.

Dar cred că există şi destui oameni care, dacă ar şti că poţi să-ţi izolezi casa cu bani puţini, s-ar pune pe treabă, pentru că pe termen lung poţi economisi la căldură. La casă plăteşti mai mult, în medie, pentru încălzire decât dacă ai sta la un apartament, deci diferenţa contează. În plus, am proteja mediul şi mai ales pădurile prin consumul redus de materiale pentru încălzire.

Proiectul http://www.confortpentrucasata.ro te ajută să facă izolații termice cu produse uzuale și cu un cost minim. Acesta face parte campania „Caldura la indemana!”a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin intermediul căreia se oferă sfaturi practice și mai ales accesibile din punctul de vedere al costurilor pentru cei care vor să-și izoleze singuri casele. 

În funcție de zona în care locuiești, ţi se propun niște materiale pe care le poți folosi ca să-ți izolezi casa și ți se explică și cum se face, pas cu pas. De asemenea, sunt multe sfaturi pe acest subiect şi pe pagina https://www.facebook.com/eficienta.energetica.locuinte de unde am luat şi imaginea din acest articol.

Spre exemplu, pentru casele din zonele joase ale României (lângă marile râuri sau Dunăre), se recomandă izolații cu stuf și papură, paie de cereale, coceni de porumb, tulpine de floarea-soarelui, fibre de cânepă, in sau lână de oaie. Mai multe detalii despre acest tip de izolație găsești aici.

Deoarece locuiesc în această zonă, dacă aş avea o casă (acum stau la bloc) aş aplica şi eu sfaturile din acest manual. Pe scurt:
- Pentru orice tip de casă, cu pereți realizați cu unul sau mai multe materiale precum: cărămidă, paiantă, chirpici, BCA, sau alcătuiri combinate (lemn, stuf, argilă), soluția de bază, de aplicare și realizare practică în regie proprie a termoizolațiilor este unică și general valabilă, diferind doar detaliile de ancorare și, evident, natura materialelor de bază avute la îndemână și utilizate în acest scop.
- Materialele de termoizolare, în special cele de natură fi bro-lemnoasă, pot fi aplicate ca atare, direct, uscate (îndeosebi paiele, stuful, cânepa) sau tratate cu soluții simple de apă cu argilă, var stins ori combinate, și apoi zvântate-uscate. Pentru lâna de oaie brută este obligatorie tratarea cu apă
(soluție) de var, var-argilă.
- Toate elementele suport, grinzi orizontale, stâlpișori sau rigle verticale trebuie atent fixate și verificate, întrucât acestea susțin toată greutatea stratului termoizolator și sarcinile dinamice provocate de acțiunile climatice din vânt sau acțiunile seismice!
- Dacă materialele de termoizolare se aplică după îmbibarea cu soluții de argilă-var, este necesar să se aștepte, înainte de a fi aplicate, scurgerea și zvântarea acestora în locuri acoperite dar deschise (șoproane), pentru a evita umezirea pereților și, în special, a tavanelor pe care se aplică.
- Ideal este să se ajungă la uscare înainte de aplicare. Lucrările trebuie efectuate numai în sezonul cald pentru a exista timpul și condițiile necesare (temperaturi ridicate și vânt) uscării straturilor de termoizolare, înainte de a aplica mortarele de acoperire și de fi nisare.
 - După aplicarea stratului termoizolator este necesar ca acestea să se țină o durată de timp mai mare (minimum 1 — 2 luni) neacoperite, dar protejate de apa din precipitații, pentru uscare.
-  Plasa metalică pentru izolare poate fi folosită din bucăți, care se vor suprapune și lega între ele cu sârmă de 2—2,5 mm, pe lățimi de minimum 10—15 cm. 
- Plasa poate fi metalică, de tip plasă sudată sau împletită, de grosime minimă de 1,5—2 mm, plasă rabitz clasică sau din fibră de sticlă, în funcție de tipul de material şi de posibilitățile de achiziționare.
 - Nu se aplică folii hidroizolante sau impermeabile peste umplutura termoizolantă în podul caselor, pentru a se permite uscarea permanentă a acesteia. 
- Se va remedia orice infi ltrație de apă cauzată de defecte de acoperiș și învelitoare. 

Aplicând cea mai costisitoare variantă, cu structură adițională din lemn, cu tratamentul materialelor cu soluții de var natural și argilă, cu plasă metalică zincată, cu o casetare foarte stabilă și cu aprovizionarea cu var deja stins, costul estimativ este de cca. 27 lei / mp, echivalentul a 6 euro / mp, evident, excluzând materialele de termoizolare accesibile local, în propria gospodărie, din agricultură sau apropiat locuinței. 
Există rezerve de reducere a costurilor prin: 
- mărirea intervalelor de casetare, adică reducerea cantității de lemn; 
- prepararea varului pastă prin stingerea în gospodărie a pietrei de var arse, ducând la costuri mult reduse; 
- utilizarea de plase mai ieftine. 

Data viitoare, voi despre cum să izolezi casele de la munte, pentru cei care au cabane acolo (ceea ce îmi doresc şi eu).

joi, 16 iunie 2016

Festivalul Internațional de Statui Vivante din Bucureşti

Azi începe acest festival de cinci zile, ajuns la a şasea ediţie. Proaspăt întoarsă de la Festivalul Internaţional de Teatru din Sibiu, recomand cu căldură teatrul de stradă. În Bucureşti, ne mândrim cu Teatrul Masca, care promite cea mai solidă ediție de până acum a Festivalului, atât din punct de vedere cantitativ cât și, mai ales, calitativ. 

Masca a acordat o atenție deosebită statuii vivante în această perioadă și a creat nu mai puțin de 40 de astfel de statui.  Dintre acestea, două îl vor omagia pe sculptorul Constantin Brâncuși. Accesul la toate reprezentațiile din cadrul Festivalului este gratuit, iar programul arată în felul următor:
– 16 Iunie: ora 20.00 –Noaptea Statuilor Vivante – Casa Filipescu Cesianu, aflată la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol, București.
– 17-18 Iunie: Parcul Crângași
– 19-20 Iunie: în Parcul Al. I Cuza

Mai multe informaţii despre actuala ediţie găseşti aici şi dacă tot nu te-am convins, uite nişte fotografii de la ediţiile anterioare. Apropo de fotografie, se va organiza un Instameet pe data de 16 Iunie, de la ora 20.00, la Noaptea Statuilor Vivante (Casa Filipescu Cesianu, la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol). Cei pasionați de Instagram pot încărca fotografii de la eveniment folosind hashtagul #statuivivante, iar cea mai reușită fotografie va fi premiată cu 50 de euro. Pentru a intra în concurs, fotografiile trebuie să fie încărcate pe Instagram în perioada 16 – 19 iunie. Succes!