marți, 25 august 2015

De ce ne este frică de nou (şi cum să nu ne mai fie)

Pe parcursul vieţii, suntem de multe ori în situaţia nou-venitului, totuşi de fiecare dată când cunoaştem alte persoane sau încercăm experienţe noi, avem o senzaţie de ridicol. Poate nu toţi, dar cel puţin persoanele introvertite se feresc de cazurile în care trebuie să vorbească cu necunoscuţi sau să facă ceva în faţa altor persoane.

De mici ni se spune să nu vorbim cu străinii, pentru că părinţii noştri vor să ne ferească de adulţi răuvoitori, iar noi internalizăm atât de mult acest lucru încât ajungem să nu cerem indicaţii atunci când e clar că ne-am rătăcit. Dacă mergem la un eveniment de "socializare", cum ar fi la o petrecere sau la o conferinţă, vorbim cu oamenii pe care îi cunoaştem deja, în loc să facem networking cu ceilalţi.

Chiar dacă avem curajul să ne prezentăm altor persoane, suntem atât de agitaţi încât uităm instant numele persoanei cu care dăm mâna. Suntem reticenţi să încercăm hobby-uri noi, cum ar fi să megem la o clasă de yoga, pentru că presupunem că acolo toată lumea e avanasată şi noi suntem singurii începători care nu sunt în stare să facă exerciţiile. Ne e teamă să punem întrebări la un training unde n-am înţeles ceva, pentru că o să ne facem de râs în cel mai umilitor mod.

Mai târziu, regretăm că nu am făcut cunoştinţă cu mai mulţi oameni, că nu am întrebat ceva la momentul potrivit - şi acum e prea târziu - sau că n-am făcut nimic interesant în timpul liber. Tehnologia ne face mai conectaţi, dar preferăm să intrăm pe Google decât să-l întrebăm pe cel de lângă noi, să ne uităm pe GPS în loc să oprim un localnic etc.; deci, interacţiunea tradiţională se reduce la un minim, iar ulterior, suntem şi mai timizi când trebuie să vorbim cu cineva faţă în faţă.

De ce se întâmplă asta? Există multe explicaţii ce ţin de persoalitatea fiecăruia (trăsături native şi experienţe de viaţă care ne marchează), dar şi de modul în care suntem crescuţi, de cultura din care facem parte. De exemplu, tuaregii au un cod elaborat de întrebări şi răspunsuri pe care le folosesc când se întâlnesc cu un străin în deşert, pentru că acesta poate să ofere informaţii, ajutor sau poate să te omoare.

Psihologii evoluţionişti au o altă justificare pentru acest comportament bizar al oamenilor. Ei consideră că la începuturile omenirii, indivizii şi-au dat seama că au şanse mai bune de supravieţuire în grup, totuşi în cadrul grupului existau competiţii care slăbeau coeziunea sa. În loc să se bată constant pentru supremaţie, masculii au ajuns la concluzia că este mai bine să recunoască o ierarhie în funcţie de care împărţeau hrana, femelele şi alte resurse. Dar şi între femei există această concurenţă.

Care este legătura? Dacă este adevărat ce zic evoluţioniştii, oamenii au păstrat instinctul de apărare a propriului status în grup, deci orice situaţie în care trebuie să faci un lucru nou reprezintă un risc de a te face de ruşine şi astfel de a fi "retrogradat". În plus, strămoşii noştri îşi trăiau viaţa în acelaşi sat şi rareori cunoşteau alţi oameni. Atunci când întâlneau străini, de cele mai multe ori aceştia însemnau pericol. Practic, ne e frică de ce nu ştim, chiar şi dacă viaţa este foarte diferită azi.

Mai ales în ultimele sute de ani lumea s-a schimbat radical, dar psihicul nostru n-a evoluat o dată cu vremurile. De aceea, nu ne simţim în largul nostru şi nu avem multă încredere în noi când trebuie să cunoaştem alţi oameni, ci avem o teamă constantă de eşec. Conştientizând că această anxietate este normală, putem încerca să ne schimbăm, mai ales dacă în viaţa noastră este nevoie de noi experienţe şi cunoştinţe, de exemplu când căutăm un alt job.

Primul pas este să reflectăm la acest fapt, pentru a fi mai puţin speriaţi, după care să punem în practică o serie de activităţi, ceea ce e puţin mai greu. De exemplu, să mergi să te prezinţi din nou unei persoane cu care ai făcut cunoştinţă mai demult şi al cărei nume l-ai uitat, în loc să o eviţi toată viaţa, terifiat că ea a reţinut numele tău şi tu nu pe al ei.

În cartea What to Do When You're New: How to Be Comfortable, Confident, and Successful in New Situations de Keith Rollag vei găsi tot felul de sfaturi pentru a fi mai îndrăzneţ în sitauţii noi, scopul fiind să-ţi faci mai multe relaţii. Unul din sfaturi este să te pui în pielea celuilalt atunci când vrei să faci ceva. Dacă eu aş fi în locul lui, mi s-ar părea ciudat că cineva vine să se prezinte fără să-i facă altcineva cunoştinţă? De fapt, eu mă bucur când ceilalţi fac primul pas, poate şi el gândeşte la fel.

Poţi să mergi mai departe cu empatia atunci când pui întrebări. Nu întreba pe cineva care este în mod evident foarte ocupat sau nu pune o întrebare la care găseşti un răspuns rapid de unul singur (pe Internet), dar reţine că mulţi oameni se simt chiar onoraţi când cineva le cere ajutorul, pentru că e ca şi cum ar fi recunocuţi drept specialişti în domeniul lor sau cel puţin drept persoane săritoare.

Există mai multe strategii pe care le poţi aplica când vrei să cunoşti oameni noi: să te comporţi ca şi cum tu ai fi gazda unui eveniment, având grijă ca toată lumea să se simtă bine. Să fii ca un detectiv sau un jurnalist care vrea să afle mai multe despre o persoană. Unora li se pare normal să se poarte aşa, dar alţii au nevoie de multă autoconvingere ca să înceapă să relaţioneze în acest fel.

Ca să ne fie mai uşor să trăim şi să nu ne complicăm prea tare, ne scriem singuri "scenarii" în care respectăm rolurile pe care ni le dăm tot noi, dar asta poate fi o condamnare la rutină. Poate dacă forţezi o schimbare şi faci ceva la care nimeni nu se aşteaptă, cum ar fi să te angajezi în vânzări sau faci un curs de actorie, scapi de capcanele mintale pe care chiar tu ţi le-ai creat. După care poţi să-i ajuţi şi pe alţii să se simtă mai bine în situaţii noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.