joi, 20 martie 2014

Problema cu moda


Industria modei a fost blamată pentru multe aspecte, începând cu faptul că manechinele sunt din ce în ce mai tinere și mai slabe. Multe modele susțin că arată așa în mod natural, chiar dacă mănâncă mult, dar părerea generală este în continuare aceea că ele sunt în realitate anorexice. Din dorința de a combate ideea că femeile mai plinuțe nu sunt frumoase, anumite voci par să sugereze că femeile slabe sunt pur și simplu neatrăgătoare. Nu este vorba doar că au un aspect nesănătos; puținora le pasă de bunăstarea femeilor din modă și mai multora că ele însele se simt prost prin comparație

Cei care sunt împotriva faptului că pe cat-walk se află numai fete înalte și foarte subțiri susțin că hainele ar trebui de fapt prezentate de femei ”reale”, care sunt cu adevărat frumoase. Astfel, ei (deopotrivă bărbați și femei) sugerează că există un canon al frumuseții care trebuie respectat, dar nu acela reprezentat de actualele modele. Este unanim acceptat că hainele respective vin mai bine pe femei care poartă măsuri mici și care au doar rolul de ”umeraș” la defilare, deci manechinele sunt chiar machiate și coafate în moduri care nu le vin bine, tocmai pentru a pune în valoare hainele.

Mulți uită însă că moda haute couture nu este făcută pentru oamenii de rând, ci pentru persoane foarte bogate care își permit să dea o avere pe respectivele creații vestimentare. Bineînțeles, aceste persoane - îndeosebi femei - nu arată la fel ca fotomodelele (care oricum sunt photoshopate), dar croitorii le fac haine care le vin bine. Astfel, pe lângă acuzațiile că forțează tinere fete să stea nemâncate, moda mai atrage și invidia celor care ar vrea să se îmbrace și ei de la marile branduri, dar nu pot. Chiar dacă ar câștiga la loto, unde să poarte acele haine high-end dacă nu sunt niciodată invitați la evenimente mondene?

Dar plângerile nu se termină aici. Ecologiștii susțin că schimbarea frecventă a trendurilor încurajează consumerismul, dăunând mediului. Dacă este vorba de blană, aceasta se obține de multe ori prin torturarea animalelor, care sunt jupuite de vii. Mai mult, agențiile de fotomodele nu promovează decât femei albe, ceea ce nu reflectă diversitatea din societatea occidentală. Pentru a nu părea rasiști, recrutorii selectează și femei de culoare, dar dacă la o agenție există deja una, nu va mai fi angajată alta. Criticii se mai lamentează și că designerii se feresc de ceea ce e mai greu: să creeze îmbrăcăminte care vine bine pe oricine. 

Nu sunt de acord însă cu ideea că moda este misogină, în primul rând pentru că industria e dominată de femei, de la designeri la editori de reviste de specialitate. Știu că femeile pot fi și ele misogine, dar atât timp cât bărbații obișnuiți (heterosexuali) nu apreciază cum arată manechinele, cu atât mai puțin hainele de pe ele, nu cred că fashionistele sunt victimele patriarhatului. În plus, bărbații care prezintă moda masculină sunt la fel de ”ireali” în privința standardelor: cu toții foarte înalți, atât cât trebuie de musculoși, cu trăsături perfect regulate. Poate că ei reprezintă idealul creatorilor gay.

Moda este o afacere, dar și o artă, deci nu ar trebui să ne mire că vedem uneori la televizor un show de modă care nu ne place și nu înțelegem cine ar putea purta așa ceva. Alteori, hainele par atât de banale și retro încât ne întrebăm unde intervine originalitatea, dar prețurile sunt foarte piperate față de un lucru asemănător care se vinde la mall. Motivul pentru care totuși ele se cumpără este simplu: din snobism; clasa de sus se înnoiește la fiecare colecție cu lucruri care spun ”eu îmi permit asta”. Hainele de firmă nu au doar un rol funcțional, de a ocroti de frig și de a proteja decența, ci devin un fel de instrumente ritualice ale elitelor.   

Personal, consider că este la fel de rău să fii o victimă a modei, văzând în asta singura modalitate de a te „exprima”, ca și să acorzi o atenție exagerată unei industrii cu care nu ai practic aproape nicio legătură, criticând-o constant. Manechinele nu sunt victime ale traficului de persoane, ci fete care își doresc această carieră pentru sumele mari pe care le pot obține în timp relativ scurt (deși nu se compară cu banii câștigați de faimoasele modele ale anilor '90, cum ar fi Claudia Schiffer). De asemenea, ele au ocazia de a fi remarcate de producători de filme - unde par mai grase - și își pot găsi iubirea vieții în persoana lui Leonardo di Caprio.

Un comentariu:

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.