sâmbătă, 15 martie 2014

O ideologie pentru fiecare

Românii par mai confuzi în ceea ce privește orientarea lor politică decât cetățenii din alte țări, ceea ce e de înțeles, având în vedere partidele politice din România. Ce-i drept, e greu de ales între mai multe formațiuni politice care nu se diferențiază foarte clar prin discurs, în sensul că nu fac decât să se acuze reciproc. Politicienii se împart în cei pe care nu vrei să-i alegi și cei pe care nu poți să-i alegi. Ah, mai sunt și aceia de care nu știe aproape nimeni.

Totuși, pentru anumiți alegători încă mai contează conceptul de doctrină. În lumea în care trăim există multe doctrine - unele mai vechi, altele mai noi sau o combinație de vechi și nou, un fel de reciclare. De exemplu, ecologiștii de extremă dreaptă din Anglia. Unii ar spune că ecologiștii sunt mai degrabă de stânga, pentru că sunt anti-corporații, dar este o diferență de nuanță.

E vorba de niște ultra-conservatori xenofobi care preferă să se mute la țară și să trăiască în natură, conform străvechilor tradiții, decât să se ”amestece” la oraș cu oameni inferiori (adică de altă culoare decât ei), așa că s-au autosegregat. Ceea ce este interesant la acești extremiști este că ei nu sunt islamofobi, ca urbanii skinheads care bat pakistanezi pe stradă; motivul este că au sentimente puternic antievreiești, deci sunt de partea musulmanilor după logica ”inamicul inamicului meu este aliatul meu”. 

Pentru ei, răul reprezentat de evrei este în primul rând acela de a conduce marile corporații din economia globală, începând cu băncile față de care sunt îndatorați englezii de rând. Iată expresia anti-corporatismului care se trage de la național-socialism. În plus, nu îi au la inimă nici pe irlandezi, scoțieni sau galezi, pentru că teritoriul național e sfânt. Sună familiar?

O astfel de ideologie nu e departe Noua Dreaptă din România. În primul rând, avem deja o mare parte a populației în mediul rural, care trăiește exagerat de eco-friendly. În al doilea rând, țara noastră e plină de rasiști, antisemiți, șovini, dar și de oameni care urăsc corporațiile multinaționale la care lucrează. Nu prea avem imigranți, dar încercăm să compensăm cu ura față de anumite minorități istorice.

Până nu demult credeam că electoratul român se împarte în neocomuniști / nostalgici ai comunismului și respectiv anticomuniști, dar cred că după atâta amar de vreme putem să ne diversificăm opiniile. Să luăm de pildă controversatul proiect al exploatării gazelor de șist. Sătenii din Pungești vor să păstreze un stil de viață tradițional și pentru asta nu sunt susținuți în lupta cu o mare corporație doar de ecologiști, ci și de naționaliști radicali, care au ”condimentat” marșurile de protest cu steaguri legionare sau cântarea imnului. 

Deși cauza pe care o susțin și unii și alții poate fi bună, având astfel un număr maxim de suporteri, motivele lor sunt diferite. Acest lucru poate duce la o scindare principială, ceea ce le convine acelora care luptă împotriva respectivei cauze. În cazul Pungești, celor care doresc să exploateze gazele de șist. Acesta este doar unul din multele exemple care demonstrează că ideologiile, nu neapărat alte diferențe, divizează oamenii. Astfel, se pierde din vedere esențialul și atunci nu trebuie să ne mai mire că avem scena politică actuală.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.