luni, 31 martie 2014

Nu există țară pentru adulți


Se spune că șomajul este mai mare în rândul tinerilor, de când cu criza. Mă uit în jur și mă întreb dacă toți tinerii pe care îi văd lucrând în oraș muncesc la negru, pentru că altfel nu îmi explic cum aproape tot sectorul de servicii este dominat de ei. Sunt persoanele adulte angajate doar la stat? Sau poate muncesc numai în agricultură, că industrie nu prea mai avem.

Oamenii tineri sunt în general locomotiva schimbării în societate, fie aceasta pozitivă sau negativă. Ei luptă în războaie, inventează lucruri și așa mai departe. Dar în viața cotidiană, de-a lungul istoriei, a fost întotdeauna nevoie și de adulți. Nu neapărat bătrâni, având în vedere că speranța de viață a tot crescut. Însă acum cariera pare să se sfârșească cu mult înaintea pensiei. 

Există domenii în care se știe că nu poți profesa decât atunci când ești relativ tânăr, cum ar fi sportul, modelling-ul sau dansul. Dar în altele oamenii au impresia că pot performa toată viața, deși este foarte dificil. De exemplu, sunt destul de puține roluri bune scrise pentru actori mai în vârstă (pentru că scenariștii sunt și ei tineri, probabil), așa că puțini actori pot avea o carieră de succes după ce au ajuns la vârsta a doua.

Comunitatea actorilor nu e semnificativă pentru restul populației, vor spune unii. Dar, pe scena locurilor de muncă, vârsta este un criteriu de selecție bine definit. Dacă ai trecut de un anumit ”nivel de carieră” pe care îl caută angajatorii, vei fi privit ca învechit, chiar dacă ești o persoană care ține pas cu noutățile. Colegii și managerii proaspăt absolvenți s-ar simți ciudat să relaționeze cu un ”dinozaur” de 35 de ani. 

În cele mai multe anunțuri de job pe care le-am citit, unul din avantajele enunțate de companie era ”mediu de lucru tânăr”. În realitate, acesta nu e un avantaj decât pentru candidații tineri, deci dacă ești matur nici nu te obosi să aplici la acel job. Este adevărat că tinerețea poate fi o stare de spirit, dar fiind efectiv chemat la interviu, poți observa că toți angajații, inclusiv cei de la resurse umane, arată mai tineri decât tine. 

Bineînțeles, acest lucru este mai vizibil în anumite companii și mai puțin în altele, dar în SUA există un ageism clar în întregi ramuri ale economiei, care începe să se simtă deja și în alte țări, printre care România. Am citit de curând un articol care spune că în Sillicon Valley tot mai mulți antreprenori de peste 30 de ani își fac operații estetice ca să arate de 20 și ceva de ani, pentru că altfel nu primesc finanțare.

Uneori jurnaliștii - la rândul lor niște tineri teribiliști - exagerează lucrurile pentru a putea scrie un articol interesant. Dar dacă stăm să ne gândim, este oarecum logic ca în domeniul tehnologiei să nu conteze experiența. Studiile pe care le-ai făcut acum 10 ani nu mai au nicio relevanță pentru tehnologia de azi, în care ai exact atât de multă experiență cât un student sau, mai grav, un adolescent. 

În acest caz, de ce sunt totuși preferați tinerii, când cei de 40 de ani sau mai mult ar putea să fie la fel de inteligenți, muncitori etc.? Este vorba de percepția angajatorului sau a finanțatorului despre tinerețe. Asta e vârsta la care se presupune că ești cel mai creativ - de aceea nu prea vezi în design decât tineri - dar și cel mai devotat (adică lucrezi mai mult pentru mai puțini bani), pentru că nu ai alte priorități, de pildă o familie.

De aceea, oamenii încearcă să-și prelungească la maxim tinerețea. Nu toți recurg la chirurgie plastică (în parte pentru că nu își permit), dar destul de mulți au grijă să se îmbrace și să se tundă cât mai tineresc sau să folosească un limbaj de liceeni. De asemenea, să amâne cumpărarea unei case, a unei mașini, cât și căsătoria, pentru că toate astea te îmbătrânesc.

Acesta nu este singurul motiv pentru comportamentul diferit al generației Y. Criza economică a scăzut veniturile, așa că este mai greu să faci un împrumut pentru un apartament. Unii tineri sunt mai atenți la problemele mediului înconjurător decât au fost părinții lor, deci nu conduc foarte des mașina. Pentru ei e mai important telefonul și Internetul. 

Se spune despre tinerii din ziua de azi că așteaptă să primească totul pe tavă, în loc să înceapă de jos și să muncească mult pentru a ajunge la 50 de ani să aibă o funcție bine plătită. Dar modelele pe care le văd în jur îi fac să creadă că, dacă nu reușesc în viață cât sunt încă (foarte) tineri, sunt mari șanse să ajungă niște ”ratați”, pentru că societatea valorizează doar tinerii.

Pentru prima dată în istorie, bărbații profesioniști majoritari se pot simți la serviciu ca și femeile: discriminați. Asta pentru că nimeni nu poate rămâne mereu tânăr, alternativa la îmbătrânire fiind moartea timpurie. Astfel, în alegerea unei pregătiri, este bine să ții cont de riscul de a fi dat afară care vine o dată cu trecerea anilor. Și de posibilitatea de a nu-ți găsi alt job, ca și cum ai fi un minoritar față de care există prejudecăți. 

Morala e că nu trebuie să te bucuri când este dat la o parte un om născut mai devreme decât tine. Îți va veni rândul să fii ”abandonat”, la fel ca o amantă mai tânără pentru care cineva și-a părăsit soția în urmă cu câțiva ani. Iar dacă echipa ta nu încearcă să integreze membrii ”mai puțin tineri”, nu te mira că te vei simți și tu exclus când ajungi la vârsta lor. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.