duminică, 23 martie 2014

Autostrăzile ca parte a naturii

Am fost săptămâna aceasta la un documentar interesant despre chinurile facerii unei autostrăzi din Cehia. Ocazie cu care am aflat că nu numai în România lucrurile merg puțin cam greu când e vorba de autostrăzi. Respectiva autostradă a fost începută de Hitler pentru a lega Praga de Berlin, dar nu a fost terminată de el, din motive evidente. Comuniștilor le-a luat ceva timp (zeci de ani) să facă un proiect de autostradă pe care nici ei nu au construit-o, însă. Pe scurt, începând din anii '90, Republica Cehă - o țară mai dezvoltată decât a noastră - se tot lovește de obstacole în calea...căii de comunicație.

Este interesant să aflăm că nu doar statul român este un exemplu de ”graba strică treaba” atunci când vine vorba de construcția autostrăzilor. Și în Cehia există presiuni din partea cetățenilor, autorităților și constructorilor de a demara lucrările fără un proiect bine gândit și chiar fără autorizațiile necesare. Cei 16 km care mai lipsesc din autostradă au fost obiectul litigiilor dintre un ONG ecologist și statul ceh care a acordat certificatul de urbanism (și avizele însoțitoare) în mod ilegal. Totuși, comunitatea locală dădea vina pentru întârzieri pe reprezentantul ONG-ului - care a semnalat încălcarea legii - și nu pe cei responsabili.

În acest caz, intervenția ecologiștilor a fost determinată de faptul că respectiva zonă a Boemiei, cu adevărat frumoasă, era arie protejată; așa că a propus realizarea de tuneluri, care ar fi fost însă mai scumpe. Oamenii din zonă erau nemulțumiți de tergiversarea lucrărilor, care le afecta prețul caselor, iar cei care stăteau lângă drumul vechi aveau parte de zgomot din cauza tirurilor, deci l-au acuzat pe reprezentatul ONG-ului că îi pasă doar de gândaci și broaște - un mod de a minimaliza importanța mediului - dar nu de oameni. De fapt, chiar și animalele atât de mici au indirect un rol important în viața omului, chiar dacă acesta trăiește în oraș, la bloc.

Se întâmplă lucruri similare în România, așa cum spuneam. Autostrada Lugoj - Deva este cunoscută mai mult pentru faptul că expropriaților li se oferă sume foarte mici pentru gospodăriile lor care vor fi demolate. Dar mai este un fapt care nu ajunge la toate urechile, asta pentru că mass-media prezintă informații incomplete, ca și în Cehia. Mai exact, guvernul a primit bani de la UE să proiecteze și să construiască această autostradă cu pasaje speciale pentru animalele care migrează, în special urșii. Desigur că acest lucru li s-a părut comic românilor, care au proiectat autostrada fără aceste pasaje, motiv pentru care fondurile au fost blocate.

După ce a realizat că nu poate impune un proiect care nu respectă normele europene de mediu, Victor Ponta a declarat că guvernul trebuie să aloce încă 30 de milioane de euro pentru subtraversări, din banii sărmanului contribuabil român. Cu alte cuvinte, suntem victimele ecologiștilor răi; și ale urșilor. Ceea ce a omis să spună este că aceste costuri ar fi fost mai mici dacă autostrada era de la început proiectată așa cum trebuia, pentru a reduce impactul negativ asupra habitatului. Dar probabil actualul premier calculase că îi vor mai rămâne ceva ”bani de buzunar” după ce se termină construcția autostrăzii fără subtraversări. Ghinion!

Este paradoxal că trece atât de mult timp de la planificarea unei autostrăzi până la deschiderea primului tronson și calitatea este comparativă cu aceea din China, unde construcțiile avansează într-un ritm mult mai rapid. Mai grav este că, atunci când un lucru este făcut de mântuială de un constructor, pentru stat, oamenii dau vina pe democrație - de exemplu pe dreptul de a protesta. În realitate, există înțelegeri între cei care organizează licitațiile și cei care le câștigă, astfel încât cei din urmă să aibă costuri minime și câștiguri maxime. După care profitul se împarte între ei, iar ecologiștii sunt țapii ispășitori. Dar asta e altă poveste.

Mulți oameni au impresia că un dictator ar rezolva cu mai mare ușurință aceste probleme. Dacă în perioada comunistă protejarea naturii însemna declararea unei zone ca rezervație naturală și împiedicarea accesului cu mașina în ea, astăzi paradigma s-a schimbat, totuși. Avem nevoie și de acces facil la aceste zone pe care dorim să le vizităm, iar podurile se pot integra armonios în ambient. Acum există și mult mai multe mașini, inclusiv camioane care transportă marfă dincoace încolo, pentru a duce la creșterea economiei europene (nu și a celei locale). Dar dacă mai întârziem mult și se termină petrolul, vom merge pe autostrăzi cu căruțele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.