joi, 23 ianuarie 2014

Vârsta de pensionare și alte obiceiuri la români


Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, a venit recent cu o soluție pentru femeile care se plâng că ies la pensie la aceeași vârstă ca bărbații, adică la 65 de ani. Acestea spun că ar trebui să se pensioneze mai devreme deoarece muncesc și acasă - în primul rând gătind pentru familie, așa că sugestia ei a fost ”să le ajutăm cu semipreparate, să nu mai stea să curețe cartofi.” Iată o cale simplă și modernă către armonia dintre carieră și viața personală!

Este Mariana Câmpeanu o feministă? Cu siguranță nu; dacă era, putea să spună ceva în genul că egalitatea de șanse presupune aceleași drepturi și responsabilități pentru femei și bărbați, atât la serviciu cât și acasă. Dar nu de asta e vorba, ci că ea ignoră specialiștii în nutriție, care avertizează cu privire la riscurile de a consuma mâncare procesată. De fapt, tendința globală este de revenire la slow-food, de aceea a crescut popularitatea canalelor TV de gătit. În schimb, orașele din țară (în special cele mai mari) sunt pline de patiserii și locuri unde se vinde shaorma. 

Revenind, declarația ministrului a stârnit fost multe reacții negative, în special din partea femeilor dispuse să-și sacrifice timpul liber pentru ca familia lor să mănânce sănătos. Problema este că ceea ce înțeleg multe românce prin mâncare sănătoasă este doar gătitul în propria bucătărie, chiar dacă rețetele lor sunt pline de grăsimi și conțin un amestec de ingrediente care nu ar trebui mâncate împreună. În aceeași idee, țuica și vinul ”de țară” sunt mai sănătoase decât cele din comerț, dar nu când le consumi în cantități industriale, așa cum face bărbatul român.

Înainte de 1989 sloganul era ”nicio masă fără pește”; frustrarea îndelungată a dus după Revoluție la ”nicio masă fără carne de porc sau pui”, oricât de restrânse sunt posibilitățile financiare. Excepție fac zilele de post, când se compensează calitatea cu cantitatea mâncării. În cărțile de bucate din perioada socialistă erau numeroase feluri din cereale, verdețuri și legume (pentru că acestea se găseau mai ușor), dar în zilele noastre se pare că doar cartoful a supraviețuit ca garnitură indispensabilă. O ilustrare a acestui fapt e că lumea se uită ciudat la tine dacă vrei să mănânci un fel principal doar cu salată, fără pâine.

Să luăm și cazul meselor servite la nunți sau alte evenimente speciale, unde există același meniu din negura vremurilor. Întâi aperitivul conținând câteva feluri de salam, apoi friptura cu invariabilii cartofi, apoi sarmalele și la final tort plus încă un desert. Bineînțeles că asta nu se întâmplă zilnic, dar te mai invită prieteni și rude la ziua lor - care e de două ori pe an, că au și onomastică - și nu poți refuza icrele, șnițelul, tortul diplomat și alte câteva feluri ”ușoare” făcute de mânuța gazdei, care te îndeamnă să iei o porție dublă. Apoi vin celelalte cutume: grătar de 1 mai, fasole cu cârnați de 1 decembrie, pomana porcului și cozonacul de Crăciun, salata Boef de Revelion, miel și drob de Paști...

Dacă adăugăm un consum exagerat de ouă, sare, cât și dulciurile de casă cu mult zahăr, nu e nicio surpriză că mulți români suferă de afecțiuni legate de alimentație. De multe ori, se pleacă de la intenții bune, de exemplu: ”să-i dăm copilului ficățel, că ficatul are fier”. Numai că respectivul ficățel nu e așa sănătos când e prăjit, mai ales în ulei de floarea soarelui. Lipsa de educație în acest domeniu nu oprește pe nimeni să apere mâncarea autohtonă tradițională ”ca la mama acasă”, care avea un sens când oamenii se ocupau numai cu lucratul pământului, dar nu acum când destul de mulți sunt sedentari.

Românii de vârsta a doua nu ar fi (ușor) supraponderali dacă singura lor problemă ar fi dieta greșită. Dar stilul de viață românesc este și unul care nu prea include exercițiile fizice. Am fost la câteva săli de fitness și alte locuri unde se fac activități sportive în București, așa că am observat cum majoritatea clienților este compusă din persoane tinere. Este o excepție să vezi pe cineva care pare să aibă peste 40 de ani pe acolo; o dată am surprins o conversație în care o domnișoară îi spunea unui instructor: ”O colegă de-a mea vrea sa vină și ea, dar să știi că are 44 de ani! Dar e o tipă foaaarte deschisă!”

Unii vor spune că nu toată lumea are timp și bani să se întrețină, ceea ce e adevărat. Dar întotdeauna se găsește timp pentru seriale așa cum se găsesc și bani de bere. Ca o paranteză, ceea ce motivează pe cineva în România să se antreneze e doar dorința de a slăbi ca să arate mai bine sau să se mențină în formă pentru a arăta în continuare bine, astfel găsindu-și sau păstrând un partener. După ce se căsătoresc și fac copii, probabil că românii se gândesc că nu mai au de ce să fie atrăgători, deoarece perioada de reproducere s-a încheiat. Nu m-aș mira să aflu că cei aflați ”la a doua tinerețe” care încă merg la sală sunt în general celibatari, au divorțat recent sau sunt în (căutare de) relații extraconjugale.

Exista schimbări în metabolism care apar o dată cu vârsta, de aceea este practic imposibil să ai la 50 de ani silueta de la 20 de ani, oricâte regimuri ai ține. Pe de altă parte, o femeie tipică din România se identifică undeva în jurul vârstei de 35 de ani cu rolul de soție și mamă care trebuie să aibă exclusiv și numai ea grijă de casă, serviciul fiind doar o sursă necesară de bani, iar timpul liber ocupat cu emisiuni de tip reality show. Dorința de a se pensiona mai repede, oricât de mică este pensia, confirmă ipoteza că femeile îmbătrânesc precoce la noi în țară. 

Bărbații, în schimb, nu stau bine la capitolul speranță de viață. Teama românilor că ”nu mai apucă” vârsta la care se pot pensiona nu este chiar irațională: după decenii în care s-au îmbuibat cu mâncare și băutură, eventual au și fumat, dar au preferat să ia autobuzul / mașina în loc să facă doi pași până undeva, n-ar trebui să ne mire că unii nu ajung să beneficieze de banii care le-au fost retrași lunar din salariu pentru pensie. Statului îi convine dacă mori subit, dar nu dacă ai cheltuieli medicale ridicate pe o perioadă mai lungă, și așa au început campaniile acelea cu ”beți cel puțin 2 litri de apă pe zi” etc.

Sigur că nu toate persoanele sunt la fel și nici nu se suferă / moare doar din cauza bolilor care pot fi prevenite și tratate. Ceea ce am vrut să subliniez este că oamenii ar trebui să analizeze mai bine când critică ceva, orice idioțenii ar zice politicienii aflați la guvernare. Românii și româncele care nu sunt cumpătați și dispuși să împrumute ceva mai sănătos din bucătăria altor popoare, sau pentru care sportul înseamnă urmărirea unui meci de fotbal la TV, să se abțină de la judecat pe cei care cumpără margarină, mezeluri și Cola. 

3 comentarii:

  1. Ai uitat mamaligutza la sarmalutze! miam, miam!

    RăspundețiȘtergere
  2. Aceste diminutive folosite de multe ori referitor la mancare in limba noastra arata doua lucruri: ne prefacem ca mancam putin cand mancam pe saturate (mititeii sunt cel mai bun exemplu) si nu mancam de foame, ci pt ca suntem atasati emotional de anumite feluri :))

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.