luni, 29 iulie 2013

Cameron și pornografia

David Cameron, premierul UK, a declarat că dorește să impună o serie de schimbări în privința vizualizării de pornografie online (legală sau ilegală), în urma întâlnirii cu o mamă al cărei copil a fost ucis de un pedofil. Aceste schimbări includ: eliminarea automată a site-urilor pornografice, pentru ca minorii să nu le poată accesa, dar abonații având posibilitatea de a renunța la aceste setări și a urmări în continuare conținut pornografic; ilegalizarea deținerii de materiale pornografice ce reprezintă violuri etc.
Numeroși activiști care luptă pentru drepturile digitale, mai exact libertatea de a vedea orice pe Internet, l-au acuzat pe Cameron că dorește cenzurarea mediului online. Este adevărat că orice părinte putea să ceară și până acum ca furnizorul lui să filtreze site-urile pe care ar putea intra copiii lui de acasă, astfel protejându-i de videoclipuri pornografice. Dar, în fapt, mulți părinți nu o fac, deci aceste filtre ar avea o rată mult mai mare de aplicare dacă opțiunea predefinită este excluderea site-urilor pornografice.
Rămâne totuși problema ridicată de Wired.com că, pe lângă conținutul pornografic, în UK va fi restricționat accesul la o serie de alte site-uri: violente, extremiste, despre anorexie, sinucidere, alcool sau fumat. Lista continuă cu material ezoteric și forum-uri web. Dacă toate interdicțiile enumerate vin la pachet, apare întrebarea cum va evolua peste câțiva ani această politică publică a conservatorilor. Mai mult, va fi ea adoptată și de alte state?
Nu în ultimul rând, dacă vizualizarea pornografiei a ajuns în societatea contemporană o normă pentru (pre)adolescenți, această măsură nu le va salva neapărat copilăria, așa cum spune Cameron. Este posibil ca ei să se întoarcă la Internet cafe-uri și la circularea de memory stick-uri cu filme porno, iar frații/colegii mai mari îi vor influența în continuare pe cei mai mici să le vadă.
Ceea ce mi se pare interesant în toată povestea este conceptul arhitecturii alegerii, o formă de libertarianism paternalist: statul nu te obligă, dar te persuadează să faci ceva. Guvernul UK are, în Cabinetul Primului Ministru, până și o Echipă de Cunoaștere a Comportamentului (supranumită ”nudge unit”), care folosește teoria canalizării impulsurilor. Aceasta a fost înființată în 2010 pentru a reduce cheltuielile bugetare și se pare că va fi privatizată anul acesta. Mă întreb dacă și alte guverne au astfel de ”celule” sau consultanță externă care nu poartă neapărat același nume, dar fac același lucru. Trăim într-o lume tot mai complexă.

3 comentarii:

  1. In general cand vine vorba de chestiuni mai tabu oarecum, care vizeaza totusi interesul puterii de a controla, guvernele vin cu justificari ca tine chiar de securitatea nationala, ca anumite libertati online pot incuraja pana si terorismul, de fapt etc etc... lista cu motive fiind nesfarsita aproape. Dar desi se duce un super cyber-war intre serviciile de informatii ale statelor, cu siguranta mediul online va ramane mai free chiar si decat planeta Marte, iar copiii vor putea avea net by default a.s.a.p. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu numai guvernele, si corporatiile au interesul sa controleze populatia din mediul online, dar de la pornografie la terorism e cale lunga.

    RăspundețiȘtergere
  3. intentionam doar sa las un comentariu, dar postarea ta mi-a dat mult prea multe teme de gandire:

    http://cutiadecarton.blogspot.ro/2013/08/pornografia-si-cenzura-online-cauza.html

    cine stie, poate se ajunge si la o dezbatere ;)

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.