marți, 9 iulie 2013

Apa, apa, apa...la la la la la

Apa curgea din toate crăpăturile în apartamentul pe care îl închiriasem cu încă două persoane, de parcă niște indieni ar fi făcut îndelung dansul ploii prin camere. La început, doar câte puțin, iar apoi au apărut pete de rugină în locurile în care șiroia. Atunci am știut că nu mai trebuie să așteptăm proprietarul să vină să repare și am sunat la numărul instalatorului, afișat la avizier. El a schimbat o mică piesă, peticind instalația veche de 30 de ani. Aceasta a fost prima noastră întâlnire cu el, dintr-un lung șir de vizite pe care ni le-a făcut.
În anii care au urmat, problemele au continuat să apară; din când în când trebuia schimbat dușul și altele asemenea. La un moment dat robinetul din bucătărie a ieșit  pur și simplu din matca lui. Dar cel mai interesat a fost când ne-am trezit cu un jet puternic de apă curgând de sub chiuvetă. O găleată era insuficientă pentru a reține stropii care se răspândeau ca o ploaie caldă de vară. Căci era țeava de apă caldă, deși nu venise vara.
De data asta, când am sunat instalatorul, am auzit o voce feminină și calmă, care spunea ”Utilizatorul nu poate fi contactat”. În disperare de cauză, am sunat la numărul administratorului, care mi-a spus că instalatorul nu este acasă, dar mai încearcă și el să-l sune. Când am auzit o bătaie în ușă am crezut că aceea era salvarea noastră. De fapt, era vecinul de mai jos, care venea de la țară din când în când și de data asta găsise mai multă apă în tavan decât s-ar fi așteptat.
Vecinul nici nu m-a salutat pentru că vorbea la telefon cu proprietarul, cu care era prieten. Cei doi erau în aceeași rețea și nu se grăbeau să închidă. S-a dus de la ușă direct la evaluarea problemei, ajungând la aceeași concluzie ca și noi: apa nu putea fi oprită decât din subsolul blocului. Între timp, administratorul a reușit s-o oprească. Din discuțiile vecinului cu proprietarul aflat la celălalt capăt al firului invizibil, am aflat că nu e grav că a curs apă în apartamentul de sub noi, care nu era renovat. Dar ar fi fost foarte problematic (financiar) dacă apa ar fi ajuns în apartamentul de mai jos, unde locuia o zgripțuroaică, se pare.
A apărut în final instalatorul, care a rezolvat problema - dar pe care îl bănuiam că este cauza problemei, pentru că mai făcuse ceva reparații în acel loc, cu puțin timp înainte. Vecinul și instalatorul s-au întreținut, discutând despre cum ”înainte” se făceau mai bine piesele de schimb pentru instalații și nu se stricau atât de des. S-a terminat și povestea asta și curând după aceea m-am mutat. Nici până în ziua de azi nu știu dacă proprietarul acelui apartament era sau nu asigurat. O asigurare obligatorie o fi avut, dar mă gândesc că nu acoperea astfel de (ne)cazuri.
Recent, m-am interesat de asigurări de locuință și am aflat astfel că există acoperire pentru riscuri de bază (de obicei fenomene naturale, cum ar fi inundațiile provocate de ploi) și riscuri suplimentare printre care ”Apa de conductă”. Aici intră situații ca cele descrise mai sus. De asemenea, există și o clauză specială în contract: ”Răspundere civilă față de terți”. Deci, dacă inunzi vecinul de jos și trebuie să-l despăgubești, e bine să ai o astfel de acoperire.
Ca să-ți faci o asigurare poți face întâi o cerere de ofertă la brokeri de asigurări (care iau comision în funcție de asigurarea pe care o faci tu). Există și avantajul că poți comunica cu ei pe e-mail, te vor suna și vor trimite un curier la tine acasă/la birou, căruia îi plătești și ulterior le trimiți un scan cu semnătura ta pe poliță. Ei îți vor prezenta mai înâi cele mai avantajoase oferte pentru ce îți trebuie: o rată anuală mai mică sau o sumă mai mare de bani acoperită. S-ar putea ca cel mai bun raport calitate-preț să fie la un asigurător nou intrat pe piață, dar cei mai mulți clienți preferă să apeleze la companii de prestigiu.
Despre alte probleme domestice și mai multe despre (dez)avantajele asigurării, în episodul următor.

3 comentarii:

  1. Mi-e frica ca de pesta de robinete ruginite si blocate. Am avut si eu cateva portii bune de apa la picioare din aceasta cauza. Pe vremuri era greu, trebuia oprita apa la toata strada. Acum lucrurile par mai simple. dar eu tot suflu in iaurt, cine se arda odata ars ramane.

    RăspundețiȘtergere
  2. felicitari pentru documentare si argumentare. stilul narativ este, ca de obicei, la inaltime, sprijinit de ironia inteligenta, mult succes!

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.