vineri, 9 iulie 2010

Subveghere si catopticon

Jean-Gabriel Ganascia propune termenul de Catopticon in locul Panopticului si preia ideea de sousveillance (supraveghere inversata) de la Steve Mann, pentru a descrie posibilitatile pe care tehnologia moderna le deschide in favoarea democratiei.

El pleaca de la distinctia spatiu public-spatiu privat pe care o facuse Hannah Arendt intr-o perioada a totalitarismelor. Daca in acea perioada oamenii se retrageau in sfera privata, din cauza ca orice dezbatere publica ar fi fost vazuta ca o tradare a telurilor fasciste, iata ca azi lucrurile s-au inversat. Prin dispozitive ca telefoane dotate cu camere foto/video si acces la Internet, sfera privata dispare in favoarea celei publice. Traim intr-o epoca exhibitionista, in care oamenii declara de buna voie ce fac si la ce se gandesc.

Cum se traduce aceasta schimbare in termeni politici? In mod normal, ar trebui ca democratia sa fie intarita prin cresterea transparentei, dar sfera publica - in sensul discutiilor despre "public affairs" - nu este de fapt promovata. Totusi, exista acum, mai mult decat oricand, posibilitatea controlului de jos in sus, deoarece este mai simplu pt un cetatean sa urmareasca ce fac autoritatile. In SUA s-a inceput deja implementarea Guvernului 2.0 prin site-uri ca acesta care arata unde merg banii publici.

O alta ipostaza a democratizarii generate de Internet este posibilitatea de a posta (pe bloguri, retele de socializare) informatii care in mod normal nu ar fi publicate de state sau mari trusturi media, desi aceasta este discutabila. Cu toata controversa legata de verificabilitatea jurnalismului amator, avem macar o dovada in plus ca traim intr-o societate in care toata lumea poate supraveghea pe toata lumea.

Pentru a generaliza, Ganascia introduce deci termenul Catopticon (catoptrica fiind un capitol al opticii care studiază fenomenele de reflexie a luminii), o "arhitectura" in care exista transparenta generalizata - nu doar a periferiei pentru centru, egalitate in sensul ca toti se pot urmari intre ei si comunicare transparenta posibila intre oricine si oricine.

Acest model lipsit de ierarhie este ideal, iar clasicele modele Panoptic inca mai rezista in locuri ca Coreea de Nord sau, mai limitat, in China. Mai mult, posibilitatile noastre cognitive sunt limitate; neputand urmari pe toti ceilalti 6 mld de oameni, ne focalizam pe cativa, iar idolii care reusesc sa atraga atentia multimilor au un avantaj important. In final, lupta pentru popularitate a unui site poate duce la spamdexing, ceea ce provoaca confuzie printre ceilalti internauti.

Un lucru care nu poate fi contrazis este insa faptul ca infractorii pot fi mai usor prinsi si pedepsiti atunci cand exista mai multi ochi care vegheaza, de aceea guvernul Regatului Unit acorda recompense pentru cei care urmaresc pe Internet imaginile filmate in locuri publice si descopera astfel "comportamente antisociale" (furt, vandalism etc), pe acest site.

Sa te porti mereu ca si cum toti te-ar putea vedea este pt unii un lucru dezirabil dpdv social, pt altii nu...Posibilitate sa fii urmarit de la distanta de partenerul de viata in timpul unei plimbari romantice cu altcineva, sau alta situatie asemenea, pare sa-i sperie pe unii, care isi vad amenintata libertatea personala. Dar se poate argumenta ca cei care simt nevoia sa se ascunda oricum nu sunt cu adevarat liberi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.