luni, 7 iunie 2010

Abordarea capabilitatilor

Amartya Sen a inventat conceptul de capabilitati, care pot fi considerate constructe sociale: legatura dintre reusite personale si valori comune. El a propus egalitatea de capabilitati, spre deosebire de teoria clasica a lui Rawls, care pleca de la egalitatea de resurse. Capabilitatile sau functiile posibile ale unei persoane pot fi reprezentate de vectori de ex ceea ce numim voce poate fi: reprezentare de catre sindicat, drept de participare la o demonstratie etc (mai multe dimensiuni ale aceluiasi concept).

Sen defineste functiile ca ceea ce alegem sa fim sau sa facem din multimea de capabilitati, care sunt rezultatul distribuirii resurselor, dar si a factorilor de conversie (personali, sociali, de mediu); astfel drepturile formale - ceea ce am putea - se transforma in drepturi reale. Este greu de aplicat ideea de libertate a lui Sen din teorie in practica pentru ca de ex un lucru poate ca nu este util acum pentru a dezvolta o capabilitate, poate fi ma tarziu.

Ca exemplu, libertatea de expresie este si o libertate de proces, nu doar de oportunitati. Dar ea poate fi impartita in libertati de proces si de oportunitati. O alta dificultate este ca resursele si factorii de conversie se pot suprapune (factorii de conversie pot fi inclusi in resurse). Acestea pot defini capabilitatile in mod diferit.

Sen critica preferintele adaptate la circumstante, cand ele ar trebui sa fie universale - de ex femeile "prefera" joburile part time pt ca altfel nu ar putea avea grija de copii, dar pe de alta parte spune ca lista capabilitatilor depinde de comunitatea democratica in care traieste cineva (este relativa). Se poate folosi modelarea pe computer pentru a crea scenarii contrafactuale si a descoperi alegerile care s-ar face fara constrangeri. Spre ex, perioada de somaj si suma oferita in timpul acestuia reprezinta constrangeri in termenii alegerii unui job.

Daca welfare state-ul de tip traditional ofera protectie personala impotriva deprivarilor (somaj, boala etc) sau suport institutional pt situatiile de schimbare a cursului vietii cum ar fi concediul de maternitate, perspectiva capabilitatilor largeste acest cadru. De ex, precaritatea de dinainte sau de dupa nasterea unui copil le face pe femei sa-si caute un job sigur chiar daca nu este cel pe care si-l doresc.

Serviciile publice nu sunt intotdeauna oferite de stat, ci si de piata, iar perspectiva capabilitatilor ofera un instrument de evaluare. Conform acestei perspective, politicile publice ar trebui sa garanteze libertatea individuala (de a face si de a fi), munca fiind un drept care le permite oamenilor sa obtina valoare din ceea ce fac.

Evaluarea politicilor sociale, prin prisma capabilitatilor pt munca, inseamna a stabili in ce masura acestea ofera o paleta mai larga de unde individul poate alege serviciul pe care il valorizeaza; ele pot fi evaluate prin metode cantitative - mai multe cazuri dar mai superficiale (analiza extensiva a unui esantion reprezentativ statistic) - cat si calitative - subiecti selectati din extensie si cazuri critice (analiza intensiva a unui esantion reprezentativ dpdv analitic).

Datele calitative obtinute din narare - detaliile pe care le dau oamenii in interviuri - arata ca preferintele noastre tin de trecutul nostru, cu alte cuvinte suntem dependenti de o anumita cale. Oamenii pot avea totusi reprezentari fanteziste ale trecutului, deci cercetatorii trebuie sa faca diferenta intre acestea si experienta efectiva; de aceea trebuie sa intre in detalii despre cum s-a intamplat ceva, pt ca oamenii de obicei nu inventeaza, dar pot omite anumite lucruri.

Revenind la sociologie ca disciplina, aceasta poate fi definita ca al treilea taram, undeva la mijloc intre indivizi si institutii, adica un camp al societatii. Este important deci sa ne amintim ca, pastrand doar rationalitatea economica, democratia s-ar transforma in dictatura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.