luni, 26 ianuarie 2009

Emo kid spune plângând: Leave Barroso alone!


Zilele trecute a apărut pe youtube un clip cu Barroso din zilele lui maoiste. Clipul mai circulase şi în urmă cu aproape un an, dar din când în când cineva îşi aduce aminte ce traseist oportunist este Preşedintele Comisiei Europene. Ce se poate spune în apărarea lui, decât că este şi el, ca alţii, un politician...Mai mult, el nu ascunde asta, ci explică asta prin "dacă la 20 de ani nu eşti comunist nu ai inimă, dacă la 30 de ani mai eşti comunist, nu ai creier".
Barroso probabil că nu este cel mai compent om care se putea găsi pentru funcţia pe care o deţine. El a ajuns în fruntea Comisiei în urma unor compromisuri politice, dar în ultimii ani se poate spune că a făcut o treabă bună, mai ales luând în considerare faptul că au fost ani dificili pentru Uniune, care aproape s-a dublat ca număr de membrii şi ca populaţie.
Criticii lui practic nu se leagă de ce face acum, ci de ce făcut în tinereţe, fără vreo legătură cu Uniunea Europeană. Ceea ce mi se pare greşit, privind contextul (pe atunci în Portugalia erau comuniştii la putere, în urma Revoluţiei Garoafelor). Acest lucru mi-a amintit de un film care mi-a plăcut foarte mult, şi anume Les Invasions Barbares. Spre final, un grup de prieteni, profesori, şi-au amintit cum au trecut prin toate -ismele posibile, printre care şi comunism. Personajul principal chiar vizitase China şi felicitase pe ghida lui pentru "revoluţia culturală" din ţara ei, pentru ca mai apoi să afle cât avusese ea de suferit în urma acesteia.
Se pot da şi alte exemple de intelectuali care au susţinut comunismul, până au vizitat URSS-ul. Faptul de a te putea schimba atunci când trebuie mi se pare mai important decât coerenţa, care poate fi pănă la urmă doar încăpăţânare şi conservatorism. Dar genul acesta de oameni, care nu se răzgândesc niciodată şi sunt mândri de asta, îi vor ataca întotdeauna pe cei care au greşit odată, pentru că ei nu cred în redempţiune, ci în "once a thief always a thief" Cel fără de păcate să arunce primul cu piatra...

2 comentarii:

  1. Fostul prim-ministru portughez, Barroso, azi un politician de centru-dreapta, isi explica simpatiile maoiste din tinerete ca o reactie fireasca la regimul autorcratic din Portugalia acelor ani.
    Iti dau dreptate, cine nu se schimba in viata are idei fixe.

    RăspundețiȘtergere
  2. Doar pt ca in Portugalia era un regim autocratic nu inseamna ca el trebuia sa fie un lider studentesc comunist, dar pe atunci avea doar 20 de ani deci putem admite ca el chiar credea in acele idealuri si nu le vedea partile rele. El a trecut mai tarziu la social-democrati si apoi la partidul popular, deci trecerea spre dreapta a fost gradata. O vad mai degraba ca pe o evolutie, desi nu ii impartasesc toate ideile.

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru feedback! Dacă ai o întrebare, voi răspunde cât de curând posibil.